Nu exista legi…

Posted on 14 iunie 2011 by zizinica

Like this:

One blogger likes this post.

This entry was posted in Music. Bookmark the permalink.

13 Responses to Nu exista legi…

Clau says:

14 iunie 2011 la 21:47

Răspunde
Clau says:

14 iunie 2011 la 22:02

dar exista iubire!

Răspunde
zizinica says:

15 iunie 2011 la 9:32

exista, dar nu reciproca:)

Răspunde
Clau says:

15 iunie 2011 la 10:16

Nu mai ma refer la genul acela de iubire caci aia mi-a facut rau, ci la iubirea de frate, sora, prieten … iubirea la care te referi tu pentru mine a devenit inchisa undeva si nu am de gand sa o mai deschid iar daca cumva va mai aparea macar ideea as pleca la prima scanteie … imi e dor de el amicul meu, prietenul dar nu i-as permite sa mai treaca peste limita bunului simt ca sa faca rau si apoi sa intoarca spatele … asa ceva nu e si nici nu va fi pentru mine … oricum va avea o surpriza mare si o va primi din pacate cu durere pentru ca stiu ce am vazut si simtit … stii cand se afirma faptul ca nu e reciproca dar ochii si faptele dovedesc contrariu e cam greu sa crezi ca nu te iubeste, ca te-a uitat … ok poate ii e frica de ce simte, de mine ca am sufocat prin dragostea declarata din propria-mi ipocrizie (caci asa am fost atunci cand i-am zis dar prefer sa fiu ipocrita si egoista dar nu o sa ma niciodata momente in viata in care o sa ma intreb cum ar fi fost daca ii spuneam) dar din pacate pentru el este reciproca desi se inconjoara de iubirea alteia … a mai incercat o data asta si sincer nu cred ca a uitat … nu e o scapare daca incerci sa fugi de propriile sentimente, ci e o dovada de lasitate, o lipsa de incredere in cea care i-a fost alaturi si l-a sprijinit in tot si toate si care s-a sacrificat pe ea in detrimentul lui … oricum timpul ii va dovedi ca nu e asa cum credea el dar recunosc si iubirea se stinge in timp caci tentatiile sunt la tot pasul pentru el … Nu ma mai intreb cum ar fi fost caci nu imi mai pasa … sunt iubita de ai mei si de prieteni si imi e suficient … sex si atratie chimica pot face si avea cu oricine … dar sentimentele nu mai exista pentru ca de la el toti barbatii au devenit pentru mine doar simple instrumente pe care o sa le folosesc doar pentru satisfacerea propriului interes fizic sau material. O sa aleg un barbat langa mine pe care sa-l pot conduce dupa bunul plac si pe care sa-l pot lasa cand am chef. Ranile provocate au scos o femeia perversa din mine, adica au distrus fecioara care putea fi fermecata, vrajita cu un simplu zambet, un flirt nevinovat, o glumita, un pupic, un alint …. Asa ca nimeni nu mai conteaza pentru mine decat parintii mei si iubirea ce i-o port cat timp sta la distanta de mine. Nu a stiut sa calmeze obsesia sau nesiguranta mea si asta au dus la aceasta situatie. Sunt convinsa de sentimentele lui 100% si bag mana in foc p entru ele. Nu o sa ma ard pentru ca am incredere in el tot timpul am avut – din prima clipa cand l-am vazut indiferent de secundele in care am zis altceva datorita furiei – chiar si atunci credeam in el si cred in el. Ignoranta pe care o afiseaza e o masca imprumutata si care nu-l caracterizeaza dar daca vrea sa o poarte nu are decat caci nu pierd numai eu, ci si el si chiar foarte mult. In fine m-am dat la o parte din punct de vedere al laturii personale, nu si profesionale.

Răspunde
Clau says:

15 iunie 2011 la 10:22

Destinul fiecaruia a fost scris inainte ca noi sa ne nastem drept pentru care eu, ca si el o sa-l urmam. Daca e scris sa fim impreuna vom fi, daca nu sper sa fim sanatosi si fericiti si Dumnezeu sa ne binecuvanteze pana la urma cu un suflet pereche pe care amandoi il cautam.

Răspunde
Clau says:

15 iunie 2011 la 10:24

Stii ce e frumos ca intotdeuna legile noi le-am scris, noi oamenii ca si iubirea. Avem liberul arbitru de a declara iubirea, de a invinge frica, nesiguranta si de a ne lasa iubiti.

Răspunde
Clau says:

15 iunie 2011 la 10:31

Maine e ziua mea fac frumoasa varsta de 30 de ani si sincer prezenta lui langa mine ar fi fost cel mai frumos cadou – o binecuvantare, dar nu o a fie … sunt constienta de asta … in fine nu stiu ce o sa fac … de petrecut nu o sa petrec caci nu am starea necesara si nici ce imi doream langa mine si e numai vina mea … o sa vin la serviciu o sa-mi tratez colegii cu ceva apoi o sa dispar caci vreau sa fiu singura.

Răspunde
Clau says:

15 iunie 2011 la 10:39

Hai ca nu ti-am zis ceva! Ca sa evit sa nu discut cu altii caci oamenii dupa cum stii mai si infloresc si rastalmacesc totul am inceput sa scriu aici … plus ca acum cateva zile i-am zis ca nu o sa mai vorbesc cu nimeni … dar nu s-a gandit ca ce am pe suflet trebuie spus ca sa ma eliberez … drept urmare esti cea care stie aproape tot … nu ma cunosti, nu te cunosc, dar impartim practic aceasi nesansa a vietii sau daca vrei urcam pe aceeasi scara la capatul careia se va afla si pentru noi ceea ce ne-am dorit de la viata mai devreme sau mai tarziu … Asa ca iti multumesc ca existi si ca ai facut acest blog desi nu te cunosc … Si poate cine stie in viata asta vom avea si sansa sa ne cunoastem O zi frumoasa!

Răspunde
zizinica says:

15 iunie 2011 la 10:52

Asa e. Ai nevoie sa discuti cu cineva, sa spui ce ai pe suflet. Ma bucur ca ai spus toate lucrurile astea si ma bucur ca am reusit intr-un fel sau altul sa te ajut. De fapt mai mult te-ai ajutat singura, eu doar am fost aici ca sa ascult. Daca tot am aflat ca maine e ziua ta o sa iti urez un anticipat ‘la multi ani’, in care sa ai noi descoperiri, multi ani in care sa gasesti ce-ti doresti si sa fi fericita si implinita.

Trecand la alte lucruri am ajuns si eu la dorinta de a renega iubirea si de a pleca de langa ea din momentul in care simti ca poate deveni cineva mai mult decat o distractie. Poate sunt doar un copil si nu ar trebui sa am ideile astea… dar oamenii au fost parsivi de la inceput asa ca eu consider ca am vazut destule ca sa pot sa=mi formez o opinie. Am renuntat sa mai tin la o persoana, am renuntat sa mai zic ca iubesc, m-am detasat repede de toti ca sa nu inceapa sa-mi placa si sa ma obisnuiesc. Cu toate astea am mai incercat o data, pentru fericirea mea sufleteasca, pentru dorintele si sufletul meu. Am ales sa renunt la tot pentru el, am ales sa-l iubesc pe el. Dar ca deobicei nu am ales bine. Si aici se incheie un capitol. Nu mai incerc.

Răspunde
Clau says:

15 iunie 2011 la 13:25

Multumesc frumos de urari … si ce sa ti zic viata e frumoasa si merita traita cu bune si rele dar care in final se transforma in amintiri.

Răspunde
- zizinica says:
  
  15 iunie 2011 la 13:31
  
  in final noi ramanem niste amintiri. Dar heiii acum sa nu dispari de pe aici;)) ca tocmai a inceput sa imi placa:P
  
  Răspunde
Clau says:

15 iunie 2011 la 13:47

cica pacat ca nu esti baiat sau eu … ca iti dadeam intalnire

Răspunde
zizinica says:

16 iunie 2011 la 9:32

)

Răspunde