Se transformă viziunea universului meu în timp imaginar, ireal şi relativ.
Se învârt cuvinte cu idei în aer şi trec în zbor momente viitoare în parfum ipotetic. Se prelucrează în secunde actuale un viitor al anilor ce vor urma. Se apasă cuvinte alese pe inimi de voal. Zâmbetele se contopesc cu sclipirile iar vorbele creează o armonie… sau poate o anarhie.
Timpul-relativ. Sunt … ani şi uneori pari mulţi, sfâşietor de mulţi dar alteori atât de rapizi, fulgerători. Şi cum în universul nostru, al meu, o eternitate uneori pare atât de scurtă şi infimă iar acum.. timpul ăsta atât de scurt mi se pare atât de bine definit în cadrul tău şi atât de schimbător în faţa mea. Poate mă înşel… dar viaţa îşi pune amprenta asupra noastră, asupra mea, asupra ta. Iar tu, începi să o aşezi si să o formezi. Eu încă o las să mă formeze. Aici e diferenţa.
Se pot schimba multe. Mă pot schimba eu, în bine sau în rău. Prind idei, ascund gânduri, las timpul să curgă, fără aşteptări, închipuiri sau decizii….














Ca de obicei..SUPERB!Absolut SUPERB!
Voi doua ma lasati fara cuvinte..Pur si simplu tot ce scri tu si Dana ma obsedeaza, ma face sa citesc de atat de multe ori incat sa-i pierd sensul..
Dar eu chiar, chiar va ador fetelor!Ador tot ce iese din degetele voastre..
Chiar ma bucur:). Multumim… >:d<
wow:X pai…mersi;)):)) eu n-am mai scris de ceva vreme, si imi este foarte rusine din cauza asta…:”> dar promit ca incerc sa mai postez si eu cate cv din cand in cand:D mersi mult>:D<:*:*:*